M-o fi salvat el, dar tot el ma baga in pamant....iar ma nenorocesc singura si nu stiu de ce....
mai tii minte ca iti spuneam cum nu pot manca daca sunt trista, cum nu-mi pot gasi linistea si cum in momentele astea nimic nu mai este la fel de normal?
Mi s-a intamplat la fel...a nush cata oara...iar sunt singura si tre sa imi aleg drumul in viata si ce fac in relatiile cu oamenii...am mai fost aici...pot!!!
De ce oare se intampla asta mereu?
Poate sunt eu de vina...poate nu reusesc sa ma impac cu gandul ca tre sa traiesc langa un barbat, sau poate nu ma multumesc cu conditia de a fi sluga...sau pur si simplu poate sunt mult prea sarita de pe fix....
Dar el?el nu are nici o vina?ei nu au avut nici o vina?
Ma intreb.....