Mai scrie-mi de dor
Scrie-mi de jale
De ceea ce vor
Gandurile tale.
Si zi-mi de flori pe mare,
Sau de nebunii albi,
Ca va rasare-un soare
Si peste 2000 de ani.
Canta cu voce tare,
Rosteste-ma in suflet,
Sa fie si mai mare
Al iubirii cuget.
Sa creasca in tacere
Si nestiut de ei
Cladita din placere,
Cununa-n flori de tei...
3 comentarii:
Bine bine,
Da' era o vreme din cate tin eu minte,cand nu lipsea saptamana fara sa scrii ceva....ce s-a intamplat?!?Nu mai suferi?sau nu mai jubilezi de bucurie?ciudat....te stiam altfel...se pare ca viata lasa urme adanci in sufletele noastre....
asa este...viata ataca pana la os uneori...tocmai mi-am dat seama ca pe butterfly nu am mai scris de 1 an si 8 zile...asta nu inseamna decat ca uneori ori doare prea tare, ori nu vreau sa spun ipocrizii, daca nu pot spune adevarul...
nice pic
Trimiteți un comentariu